Galuste cu prune






De foarte mult timp vreau sa incerc desertul acesta.Reteta nu exista in repertoriul familiei mele si nici n-am avut placerea sa gust din alta parte. 
Ideea unui aluat pufos, umplut cu unele dintre fructele mele preferate si apoi tavalite in pesmet rumenit , mi s-a parut extrem de tentanta, plus ca eram incantata si de review-urile culinareselor care preparau reteta si o postau pe blogul lor. Rezultatul ne-a incantat pe toti, o sa o repet in fiecare toamna, eventual si cu alte fructe, caise, visine, etc.


Gomboti cu prune


  1 kilogram cartofi 
  500 grame făină
  150 grame zahăr 
cateva linguri de ulei
  2 oua
1 praf de sare
  1 kilogram prune


 pentru finisat


100 gr  unt
200 grame pesemet
 scorţişoară dupa gust
4-5 linguri de zahăr



     Se curata cartofii si se pun la fiert in apa cu sare.Cand sunt fierti, se scurg de apa si se dau pe razatoare , sau se paseaza cat sunt calzi.

   Se formeaza un aluat din cartofi, faina , zahar, ulei, oua si praful de sare.
   Aluatul trebuie sa fie moale si sa nu se lipeasca de degete, la nevoie mai adaugati putina faina sau ulei, dupa caz.

     Prunele se spala si se scot samburii. Se pun pret de 20 min intr-un castron, presarand peste ele 5-6 linguri de zahar tos si putina scortisoara.


   Se rup bucati din aluat  cam de marimea unei nuci si se imbraca jumatatile de prune in el.
   Prunele trebuie sa fie bine invelite.
   Se fierb in apa clocotita, usor sarata, pana ce se ridica la suprafata.Se scot cu o spumiera si se tavalesc prin pesmetul rumenit in unt


   in care ati adaugat scortisoara si zahar.


Pofta mare!






Comentarii

Adela Zilahi a spus…
La noi au o trecere foarte mare! daca fac azi , maine cu siguranta mai cer :). Ti-au iesit tare faine!
Craita a spus…
Multumesc Adela, nici la noi nu au rezistat foarte mult, chiar a fost un dulce apreciat, ma bucur ca am incercat reteta pana la urma:)
Adnia a spus…
sunt minunate, garantez pt ele!
Craita a spus…
Da Adnia, de cum le-am descoperit gustul deosebit , m-am si indragostit de ele si le recomand cu caldura!
LazyM a spus…
cand eram mai mic facea mama parca , erau super gustoases , m-am uitat la poze si mi-au reamintit ca nu-mi plac dar nu mai stiu motivul , la gust , consistenta si aspect sunt ok. felicitari tie, sunt o minunatie, eu raman cu dilema de ce nu-mi mai plac. (cred ca am mancat prea fierbinte )
imi mai place ca in salata de cruditati cu maioneza ai pus "mar mar" sa nu schimbi nimic , mar marul e ok, mar-para strica tot. :P ( vrei sa fii sotia mea?)
Craita a spus…
Marius, cred ca am fost mult prea neatenta cand am scris postarea si a iesit totusi o situatie comica din asta :)))
Daca as fi pus si niste ghilimele, s-ar fi inteles ca ma refer la marul natural, cu gust de fruct adevarat, daca tot am pus asa, o sa-ti fac pe plac si nu sterg sintagma, o sa adaug in schimb ghilimelele de rigoare :))
pizzaboy a spus…
tocmai ieri am incercat gombotii si nu mi-a iesit cum trebuie.

cel mai probabil am gresit la capitolul "aluatul trebuie sa fie moale si sa nu se lipeasca de degete", cred ca am bagat prea multa faina si a devenit prea "tare"...

mai exersez...
mersi..
Craita a spus…
@Pizza BOy,
Daca ti s-a parut ca aluatul era oarecum prea tare atunci, cu siguranta ca oricat le-ai fi fiert , galustele ar fi ramas foarte tari.
La un kilogram de cartofi, intra circa 2 1/2 cani faina( 500 gr cu aproximatie).Aluatul trebuie sa fie moale, maleabil, usor de lucrat cu el, ca o plastelina, nu trebuie sa se lipeasca foarte tare, pentru ca eventual, poti rula aluatul pe masa de lucru infainata si apoi il poti taia in bucati potrivite, sau il poti modela direct in mainile tale ,de asemenea infainate.

Postări populare